Chiudi annunziu

In a prossima mostra da u libru U Viaghju di Steve Jobs di Jay Elliot, amparate chì u rolu di publicità ghjucatu in Apple.

1. APRIPORTA

Branding

Steve Jobs è Steve Wozniak anu fundatu Apple in a grande tradizione di Silicon Valley attribuita à i fundatori di HP Bill Hewlett è Dave Packard, a tradizione di dui omi in un garage.

Una parte di a storia di Silicon Valley hè chì un ghjornu durante u periodu di garage iniziale, Steve Jobs hà vistu un annunziu Intel cù ritratti di e cose chì tutti puderanu relazionate, cose cum'è hamburger è patatine fritte. L'absenza di termini tecnichi è simboli hè stata impressiunante. Steve era cusì intrigatu da questu approcciu chì hà decisu di sapè quale era l'autore di l'annunziu. Ellu vulia chì stu mago crià u listessu miraculu per a marca Apple perchè era "ancora vola bè sottu à u radar".

Steve hà chjamatu Intel è hà dumandatu quale era incaricatu di a so publicità è di e relazioni cù i clienti. Hà scupertu chì u mente di l'annunziu era un omu chjamatu Regis McKenna. Chjamò u secretariu di McKenna per fà un appuntamentu cun ellu, ma hè statu rifiutatu. Tuttavia, ùn hà micca cessatu di chjamà, chjamà finu à quattru volte à ghjornu. U secretariu eventualmente hà dumandatu à u so capu d'accettà à a riunione, è hà finalmente sbarazzatu di Steve.

Steve è Woz si sò presentati à l'uffiziu di McKenna per dà u so discorsu. McKenna li hà datu una audizione educata è li disse chì ùn era micca interessatu. Steve ùn si mosse. Continuava à dì à McKenna quantu era grande Apple - ogni centimetru bonu cum'è Intel. McKenna era troppu educatu per permette di esse licenziatu, cusì a persistenza di Steve hà finalmente pagatu. McKenna hà pigliatu Apple cum'è u so cliente.

Hè una bona storia. Ancu s'ellu hè citatu in parechji libri, ùn hè micca veramente successu.

Regis dici chì hà cuminciatu à travaglià in un momentu quandu l'annunzii tecnulugichi sputavanu i dettagli tecnichi di i prudutti. Quandu hà ottinutu Intel cum'è cliente, hà sappiutu ottene u so accunsentu per pruduce annunzii chì seranu "culuriti è divertenti". Hè statu un colpu di furtuna per cuntrullà un "direttore creativo da l'industria di u cunsumu chì ùn pudia micca fà a diferenza trà microchips è patatine fritte" è cusì pruduce publicità attraente. Ma ùn era micca sempre faciule per Regis per cunvince i clienti per appruvà. "Hè pigliatu assai duru cunvince da Andy Grove è altri à Intel".

Hè u tipu di creatività chì Steve Jobs cercava. À a prima reunione, Woz hà mostratu à Regis un bloccu note cum'è a basa per un annunziu. Eranu pieni di linguaggio tecnicu è Woz era "riluttante à avè qualcunu li trascriva". Regis hà dettu ch'ellu ùn pudia micca travaglià per elli.

À questu stadiu, u tipicu Steve si prisenta - sapia ciò chì vulia è ùn hà micca rinunziatu. Dopu à u primu rifiutu, hà chjamatu è hà pianificatu una altra riunione, sta volta senza dì à Woz. In a so seconda riunione inseme, Regis hà avutu una impressione diversa di Steve. Da tandu, hà parlatu di ellu parechje volte in l'anni: "Aghju spessu dettu chì l'unicu visionari veri ch'e aghju scontru in Silicon Valley sò Bob Noyce (di Intel) è Steve Jobs. Jobs hà assai elogi per Woz cum'è un geniu tecnicu, ma era Jobs chì hà guadagnatu a fiducia di l'investitori, hà sempre creatu a visione d'Apple è hà guidatu a cumpagnia versu u so rializazione ".

Steve hà pigliatu da a seconda riunione un cuntrattu cù Regis per accettà Apple cum'è cliente. "Steve era è hè sempre assai persistente quandu si tratta di ottene qualcosa. Calchì volta era difficiule per mè di lascià una riunione cun ellu ", dice Regis.

(Nota laterale: Per rinfurzà e finanze d'Apple, Regis ricumandò à Steve di parlà à u venture capitalistu Don Valentine, allora fundatore è cumpagnu di Sequoia Capital. "Allora Don m'hà chjamatu", ricorda Regis, "è dumandò:" Perchè m'hà mandatu. quelli rinnegati di a razza umana?'" Ma ancu ellu era cunvintu da Valentine. Ancu s'ellu ùn vulia micca invistisce in i "renegati", li hà datu à Mike Markkul, chì hà aiutatu à inizià a cumpagnia cù u so propiu investimentu, diventendu cusì. un cumpagnu uguale di u banchieru d'investimentu di Steves Arthur Rock hà ancu furnitu à a prima volta maiò di finanziamentu di a cumpagnia, è cum'è sapemu, dopu hè diventatu attivu cum'è u so capu esecutivu.)

In u mo parè, l'episodiu di Steve chì cercava Regis è poi cunvincelu per piglià Apple cum'è cliente hà una funzione più significativa. Hè u fattu chì Steve, sempre assai ghjovanu è assai menu spirimintatu à l'epica di voi, u lettore, prubabilmente sò, in qualchì modu capitu l'impurtanza di u valore di a marca, custruisce una marca. Crescendu, Steve ùn avia micca un diploma universitariu o cummerciale è nè manager o esecutivu in u mondu cummerciale da amparà. Eppuru, in una certa manera, hà capitu da u principiu chì Apple puderia riesce solu un grande successu s'ellu hè diventatu cunnisciutu cum'è una marca.

A maiò parte di e persone chì aghju scontru ùn anu micca capitu stu principiu impurtante.

Steve è l'arti di a marca

Sceglie una agenzia di publicità per travaglià cù Regis per presentà Apple cum'è una marca, un nome chì diventerà un nome di famiglia, ùn era micca un compitu difficiule. Chiat/Day hè stata dapoi u 1968 è hà pruduttu alcuni publicità assai creativi chì quasi tutti anu vistu. A ghjurnalista Christy Marshall hà caratterizatu bè l'agenzia in queste parolle: "Un locu induve u successu genera l'arroganza, induve l'entusiasmu cunfina cù u fanatismu è induve l'intensità s'assumiglia sospettiamente a neurosi. Hè ancu un ossu in u collu di Madison Avenue, chì si burla di i so inventivi, spessu riveting annunzii cum'è irresponsibile è inefficace, è dopu imitendu. " (L'agenzia chì hà pruduttu l'annunziu "1984" di Apple era torna Chiat/Day, è e parolle di u ghjurnalistu suggerenu perchè Steve hà sceltu ella.)

Per quellu chì hà sempre bisognu di publicità intelligente è innovativa è hà u coraggio di piglià un accostu apertu, e parolle di u ghjurnalistu sò una lista inusual ma affascinante di ciò chì cerca.

L'omu chì hà inventatu "1984", l'espertu di publicità Lee Clow (oghji capu di u cunglomeratu di publicità glubale TBWA), hà a so propria opinione nantu à a nutrizione è u sustegnu di e persone creative. Ellu dice chì sò "50 per centu ego è 50 per centu insicurezza. Ci vole à dì tuttu u tempu chì sò boni è amati ".

Una volta chì Steve trova una persona o una cumpagnia chì risponde à i so esigenti esigenti, diventa fiduciamente leali à elli. Lee Clow spiega chì hè cumune per e grande cumpagnie di cambià di colpu l'agenzii di publicità, ancu dopu anni di campagne di grande successu. Ma Steve dice chì a situazione era assai diversa in Apple. Era "una materia assai persunale da u principiu". L'attitudine di Apple hè sempre stata: "Se avemu successu, avete successu ... Se facemu bè, fate bè. Perdite u prufittu solu s'è no fallemu.''

L'approcciu di Steve Jobs à i diseggiani è i squadre creativi, cum'è Clow l'hà descrittu, era unu di lealtà da u principiu è dopu per anni. Clow chjama sta lealtà "una manera di esse rispettatu per e vostre idee è cuntribuzione".

  

Steve hà dimustratu u so sensu di fideltà descrittu da Clow in relazione à l'impresa Chiat/Day. Quandu abbandunò Apple per fundà NeXT, a gestione Apple hà rifiutatu rapidamente l'agenza di publicità chì Steve avia sceltu prima. Quandu Steve hà tornatu à Apple dopu à deci anni, unu di i so primi azzioni era di re-impegni Chiat/Day. I nomi è i visi anu cambiatu annantu à l'anni, ma a creatività ferma, è Steve hà sempre un rispettu leale per l'idee è i cuntributi di l'impiegati.

Face publica

Pocu persone anu mai riesciutu à diventà a faccia familiare di una donna o un omu da e copertine di riviste, articuli di ghjurnali è storie di televisione. Di sicuru, a maiò parte di e persone chì anu successu sò pulitichi, atleti, attori o musicisti. Nimu in l'affari ùn s'aspittava di diventà u tipu di celebrità chì hè accadutu à Steve senza pruvà.

Cum'è Apple hà prusperu, Jay Chiat, capu di Chiat/Day, hà aiutatu à un prucessu chì era digià in u so propiu. Hà sustegnu à Steve cum'è a "faccia" di Apple è i so prudutti, cum'è Lee Iacocca era diventatu durante i cambiamenti in Chrysler. Da i primi tempi di a cumpagnia, Steve - brillanti, cumplessu, cuntruversu Steve - era facce Apple.

In i primi tempi, quandu u Mac ùn vende micca cusì bè, aghju dettu à Steve chì a cumpagnia duveria preparà publicità cun ellu in camera, cum'è Lee Iacocca avia fattu successu per Chrysler. Dopu tuttu, Steve apparsu in a prima pagina tante volte chì a ghjente u ricunnosce più facilmente chì Lee in i primi publicità Chrysler. Steve era entusiasmu di l'idea, ma i dirigenti di Apple chì anu decisu di l'assignazione di publicità ùn anu micca d'accordu.

Hè chjaru chì i primi computer Mac anu debule, cusì cumuni à a maiò parte di i prudutti. (Pensate solu à a prima generazione di quasi tuttu da Microsoft.) In ogni casu, a facilità d'usu hè stata ligeramente ombreggiata da a memoria limitata di Mac è u monitor in biancu è biancu. Un numeru significativu di fan Apple fideli è tippi creativi in ​​l'affari di divertimentu, publicità è cuncepimentu hà datu u dispusitivu un impulsu di vendita efficace da u principiu. U Mac hà allora liberatu tuttu u fenomenu di pubblicazione desktop trà dilettanti è prufessiunali.

U fattu chì u Mac hà purtatu l'etichetta "Made in the USA" hà ancu aiutatu. Una pianta di assemblea Mac in Fremont hè nata induve una pianta General Motors - una volta u pilastru ecunomicu di a zona - era per chjude. Apple divintò un eroe lucale è naziunale.

A marca Macintosh è Mac, di sicuru, hà criatu una Apple tutta nova. Ma dopu à a partenza di Steve, Apple hà persu un pocu di u so splendore cum'è cascatu in ligna cù l'altri cumpagnie di l'informatica, vendendu attraversu i canali di vendita tradiziunali cum'è tutti i cuncurrenti è misurà a parte di u mercatu invece di l'innuvazione di u produttu. L'unica bona nutizia hè chì i clienti fideli di Macintosh ùn anu micca persu a so rilazioni cù questu ancu durante stu periodu difficiule.

[culore di u buttone = "es. neru, rossu, blu, aranciu, verde, luce" link="http://jablickar.cz/jay-elliot-cesta-steva-jobse/#formular" target=""]Pudete urdinà u libru à un prezzu scontu di CZK 269 .[/button]

[culore di u buttone = "es. neru, rossu, blu, aranciu, verde, luce" link="http://clkuk.tradedoubler.com/click?p=211219&a=2126478&url=http://itunes.apple.com/cz/book/cesta-steva -jobse/id510339894″ target="“]Pudete cumprà a versione elettronica in iBoostore per 7,99 €.[/button]

.