Tuttu ciò chì vulete sapè nantu à u Mac Pro è ùn sapete micca perchè dumandà. Fighjemu un ochju à cumu travaglianu i dischi è i prucessori in alcuni di i computer più putenti di l'oghje. Scuprite perchè certi pirsuni pensanu chì pagà centu mila per un Mac Pro hè un bonu prezzu.
Perchè un centu mila computer di editazione di video ùn hè micca caru?
Editing Video
In 2012, aghju avutu un travagliu di editazione di video. Prughjetti di dece ore per edità, aghjunghje effetti è testi. In Final Cut Pro, in seguitu chjamatu FCP. "Aghju trè Mac, possu fà nantu à a parte posteriore sinistra", aghju pensatu à mè stessu. Errore. Tutti i trè Mac sò andati in piena esplosione per duie settimane è aghju pienu circa 3 TB di unità.
FCP è u travagliu di discu
Prima, spiegheraghju cumu funziona Final Cut Pro. Creemu un prughjettu in u quale carcheremu 50 GB di video. Vulemu aumentà a luminosità, postu chì u calculu di questu effettu in tempu reale hè difficiule, ciò chì FCP farà hè applicà l'effettu à tuttu u video di fondo è esportà un novu "layer" chì hà, wow, un altru 50 GB. Se vulete aghjunghje culori caldi à tuttu u video, FCP creà una capa addiziale di 50GB. Anu appena cuminciatu è avemu 150 GB menu in discu. Allora aghjustemu i loghi, qualchi subtitulos, aghjunghjemu una colonna sonora. Di colpu u prughjettu swells à un altru 50 GB. Di colpu, u cartulare di u prughjettu hà 200 GB, chì avemu bisognu di fà una copia di salvezza in una seconda unità. Ùn vulemu micca perde u nostru travagliu.
Copia 200 GB à un discu 2,5″
Un drive 500 GB 2,5" cunnessu via USB 2.0 in un MacBook più anticu pò copià à una velocità di circa 35 MB/s. A stessa unità cunnessa via FireWire 800 pò copià circa 70 MB/s. Dunque, faremu una copia di salvezza di un prughjettu di 200 GB per duie ore via USB è solu una ora via FireWire. Se cunnettamu u stessu discu 500 GB di novu via USB 3.0, faremu una copia di salvezza à una velocità di circa 75 MB/s. Se cunnettamu a stessa unità di 2,5″ 500 GB via Thunderbolt, a copia di salvezza sarà di novu à una velocità di circa 75 MB/s. Questu hè perchè a velocità massima di l'interfaccia SATA in cumbinazione cù un discu meccanicu 2,5 "hè solu 75 MB / s. Quessi sò i valori chì aghju utilizatu per ottene u travagliu. I dischi di rpm più altu pò esse più veloce.
Copia 200 GB à un discu 3,5″
Fighjemu un drive 3,5″ di a stessa dimensione. USB 2.0 gestisce 35 MB/s, FireWire 800 gestisce 70 MB/s. L'unità di trè pollici è mezzo hè più veloce, faremu una copia di salvezza intornu à 3.0-150 MB / s via USB 180 è via Thunderbolt. A 180 MB / s hè a velocità massima di u discu stessu in queste cundizioni. Questu hè duvuta à a più alta velocità angulare di i più grandi dischi 3,5″.
Più dischi, più sà
Quattru unità 3,5″ ponu esse inseriti in u Mac Pro. Copianu trà l'altri à circa 180 MB/s, aghju misuratu. Hè cinque volte più veloce di USB 2.0. Hè trè volte più veloce di FireWire 800. È hè duie volte più veloce chì l'usu di dui laptop 2,5 ″ drives. Perchè parlu di questu? Perchè u 180 MB / s hè a più alta velocità normalmente ottenibile per soldi ordinariu. U prossimu aumentu di a rapidità hè pussibule solu cù un investimentu in l'ordine di decine di millaie per i dischi SSD, chì sò sempre caru in e dimensioni più altu, chì diceremu.
Più veloce!
Ci hè duie manere di passà u limitu di 200 MB / s quandu copiate grandi blocchi di dati. Avemu da aduprà USB 3.0 o Thunderbolt per a cunnessione è i dischi meccanichi classici cunnessi in RAID o dischi più recenti chjamati SSD cunnessi via SATA III. A magia di cunnessione di discu à RAID hè chì a velocità di i dui dischi cum'è una unità RAID hè quasi doppia, matematicamente (180 + 180) x0,8 = 288. U coefficient di 0,8 chì aghju utilizatu dipende da a qualità di u controller RAID, per i dispositi economici hè più vicinu à 0,5 è per suluzioni d'alta qualità hè più vicinu à 1, cusì duie unità 3,5 "di 500 GB cunnessi in RAID ghjunghjeranu à un veru. vitezza di più di 300 MB / cù. Perchè parlu di questu? Perchè, per esempiu, u LaCie 8 TB 2big Thunderbolt Series RAID farà una copia di salvezza di i nostri 200 GB di video per menu di 12 minuti se travagliamu in un SSD in un Mac è almacenà via Thunderbolt, induve a velocità di copia hè ghjustu sopra 300 MB / s. Hè ghjusta à ricurdà chì u prezzu di u discu supera i vinti mila, è a vitezza è a cunsulazione ottenuta ùn saranu micca prubabilmente utilizati da l'usu mediu. U massimu realisticu realisticu hè di circa 800 MB / s se cunnettamu dui unità SSD à RAID, ma i prezzi sò digià sopra à 20 512 corone per XNUMX GB di almacenamiento. Qualchidunu chì si guadagna veramente a vita cù u processu di video o grafica, pagherà l'anima di u diavulu per una tale velocità.
A diferenza in i dischi
Iè, a diffarenza trà un drive in USB 2.0 è un drive cunnessu via Thunderbolt hè di duie ore versus dodici minuti. Quandu processate dece di quelli prughjetti, vi capite di colpu chì Thunderbolt in un urdinatore cù un discu SSD (display Retina in un MacBook Pro quad-core) hè veramente un prezzu abbastanza bonu, perchè risparmiate almenu duie ore di tempu nantu à ogni prughjettu. solu per backups! Dieci prughjetti significa vinti ore. Centu prughjetti significa 200 ore, questu hè più di un mesi di travagliu annu !
E quale hè a diffarenza in CPU?
Ùn possu micca ricurdà i numeri esatti fora di a cima di a mo testa, ma stava tabulando quantu veloce i mo computer esportavanu u stessu prughjettu in FCP. Era certamente pussibule di dì s'ellu aviamu un Core 2 Duo, o un dual-core i5 o un quad-core i7 o un 8-core Xeon. Scriveraghju un articulu separatu nantu à u rendiment di u processatore dopu. Avà solu brevemente.
Frequenza o numeru di core?
U software hè u più impurtante. Se u SW ùn hè micca ottimizatu per un nùmeru più grande di core, allora solu un core curre è u rendiment currisponde à u clock di u processatore, vale à dì a freccia di u core. Simplificheremu i calculi di rendiment discrittendu cumu si cumportanu tutti i processori à una freccia di 2 GHz. Un processore Core 2 Duo (C2D) hà dui core è si comporta cum'è un core duale. Esprimeraghju questu matematicamente cum'è 2 GHz volte 2 core, cusì 2 × 2 = 4. Quessi eranu i prucessori in u MacBook in 2008. Avà discutemu u processore dual-core i5. A serie i5 è i7 anu chjamatu hypertherading, chì in certe situazioni pò esse cum'è dui core supplementari cù circa 60% di u rendiment di i dui core principali. Grazie à questu, u dual-core in u sistema informa è parzialmente cumporta cum'è un quad-core. Matematicamente, pò esse spressione cum'è 2 GHz volte 2 core è aghjunghje 60% di u listessu numeru, i.e. (2×2)+((2×2)x0,6)=4+2,4=6,4. Di sicuru, cù Mail è Safari ùn vi importa micca, ma cù FCP o prugrammi prufessiunali da Adobe, vi apprezzà ogni siconda chì ùn perdi micca aspittendu "da esse fattu". È avemu un processore quad-core i5 o i7 quì. Cumu l'aghju dettu, un processore quad-core appariscerà cum'è un octa-core cù una putenza matematica di 2GHz volte 4 core + ridutta potenza di hyperthreading, cusì (2×4)+((2×4)x0,6)=8+4,8 = 12,8, XNUMX.
Solu uni pochi, per suprattuttu prufessiunali, prugrammi utilizanu sti spettaculi.
Perchè Mac Pro?
Se u Mac Pro più altu hà dodici core, allora cù iperthreading vedemu quasi 24. Xeons run at 3GHz, cusì matematicamente, 3GHz volte 12 core + hyperthreading, 3×12+((3×12)x0,6)= 36 + 21,6 = 57,6. Capisci avà ? A diferenza trà 4 è 57. Quattordici volte u putere. Attenzione, aghju pigliatu troppu luntanu, certi prugrammi (Handbrake.fr) ponu facirmenti usà 80-90% di hyperthreading, allora ghjunghjemu à un 65 matematicu! Allora s'è aghju esportatu una ora da FCP in un vechju MacBook Pro (cù un C2D dual-core 2GHz), ci vole circa 15 ore. Cù un dual-core i5 in circa 9 ore. Circa 5 ore cù un quad-core i4,7. L'ultimu Mac Pro "antiquatu" pò fà in una ora.
Centu mila corone ùn hè micca tantu
Se qualchissia si lamenta chì Apple ùn hà micca aghjurnatu u Mac Pro in un bellu pezzu, anu ragiò, ma u fattu hè chì i novi MacBook Pros cù Retina da 2012 anu circa a mità di a prestazione di i mudelli di Mac Pro di ottu core di basa obsoleti. 2010. L'unicu chì pò esse culpèvule à Apple hè a mancanza di tecnulugia in Mac Pro, induve ùn ci hè nè USB 3.0 nè Thunderbolt. Questu serà probabilmente causatu da l'absenza di un chipset per i motherboards cù Xeons. A mo ipotesi hè chì Apple è Intel sò travagliendu duramente per fà u chipset per u novu Mac Pro per chì i cuntrolli USB 3.0 è Thunderbolt travaglianu cù i processori di u servitore Intel (Xeon).
Prucessore novu?
Avà avventuraraghju una piccula speculazione. Malgradu u funziunamentu veramente brutale, i prucessori Xeon sò stati nantu à u mercatu per un tempu relativamente longu è pudemu aspittà a fine di a produzzione è un novu mudellu di sti processori "server" in un futuru vicinu. Grazie à Thunderbolt è USB 3.0, supponu chì o una nova scheda madre multi-processore appariscerà cù i prucessori "regulari" Intel i7, o chì Intel annuncerà novi processori per suluzioni multi-processori cumpatibili cù USB 3.0 è Thunderbolt. Piuttostu, sò inclinatu à u fattu chì un novu processore serà creatu cù e tecnulugia novi cù riserva di velocità supplementu nantu à l'autobus. Eppo, ci hè sempre un processore A6, A7 o A8 da l'attellu Apple, chì offre un rendimentu solidu cù u minimu cunsumu di energia. Allora se Mac OS X, l'applicazioni è altre cose necessarii sò stati mudificati, possu imagine chì avemu avutu un novu Mac Pro cù un processore A64 128 o 7 core (puderia esse facilmente chips 16 quad core in un socket speciale) nantu à quale l'esportazione. da FCP curria ancu più veloce chè cù un coppiu di Xeons calpestati. Matematicamente 1 GHz volte 16 volte 4 core, senza iperthreading, sembrerebbe matematicamente circa 1x (16 × 4) = 64, è per esempiu 32 chips A7 quad-core (quad-core chì aghju fattu, u chip Apple A7 hà ùn hè ancu statu annunziatu) è simu à un rendimentu matematicu di 1x (32 × 4) = 128! È s'ellu hè statu aghjuntu qualchì tipu di hyperthreading, a prestazione aumenterebbe à salti è limiti. Ùn pensu micca chì serà questu annu, ma se Apple vole mantene a so enfasi in l'ecologia, riducendu u cunsumu utilizendu un processore mobile mi pari una direzzione logica in l'anni à vene.
Se qualchissia dice chì u Mac Pro hè vechju è lento, o ancu troppu caru, deve piglià a so parolla. Hè un computer incredibbilmente tranquillu, bellu è assai putente malgradu esse in u mercatu per tantu tempu. Per tutti i cunti, i tablette sò lentamente, ma sicuru, rimpiazzà i notebooks è l'urdinatori di scrivania, ma u locu di u Mac Pro in u studiu di musica o gràficu serà unshakable per un bellu pezzu. Allora se Apple pensa à aghjurnà u Mac Pro, allora si pò esse espertu chì i cambiamenti seranu più estensi è cù una alta probabilità ùn anu micca solu seguità, ma ancu creà novi tendenzi. Se Apple hè stata cuncentrata nantu à u sviluppu di iOS, dopu à u cumpletu turnerà à i prughjetti chì hà temporaneamente in attesa, almenu hè ciò chì pare da u libru "Inside Apple" di Adam Lashinsky. Cunsiderendu chì Final Cut Pro hè digià supportatu da i pruduttori di discu cù un connettore Thunderbolt, un novu computer per i prufessiunali hè veramente in strada.
È s'ellu vene veramente u novu Mac Pro, prubabilmente celebreremu u novu rè, chì ripiglià dinò u so tronu cù una prestazione senza cori è cruda nascosta in un armadiu silenziosu è detallatu, chì Jonathan Ive ci pruverà una volta di più a so maestria. . Ma u fattu hè, s'ellu usa u casu uriginale Mac Pro 2007, ùn mi dispiace micca, perchè hè veramente cool. Ancu solu aghjunghje Thunderbolt valerà abbastanza per alcuni di noi per esce da e nostre sedie è cumprà un novu Mac Pro. È li capiscu è fà u listessu in u so locu. U centu mila corone ùn hè micca tantu.
Grazie per leghje finu à quì. Sò chì u testu hè più longu, ma u Mac Pro hè una macchina maravigghiusa è mi piacerebbe rende tributu à i so creatori cù stu testu. Quandu avete mai una chance, fate un ochju attentu, sguassate a copertina è fate un ochju attentu à u rinfrescante, i cunnessione di i cumpunenti è e cunnessione di u drive, cumu u casu da u vostru vechju PC hè diversu da u Mac Pro. È quandu avete intesu correre à piena putenza, allora capirete.
Viva u rè.
bellu articulu, nunda cù questu:
Ebbè, ci hè sempre un processore A6, A7 o A8 da l'attellu Apple, chì offre un rendiment solidu cù u minimu cunsumu di energia. Allora se Mac OS X, l'applicazioni è altre cose necessarii sò stati mudificati, possu imagine chì avemu avutu un novu Mac Pro cun un processore A64 128 o 7 core (puderia esse facilmente chips 16 quad core in un socket speciale) nantu à quale l'esportazione. da FCP corse ancu più veloce chè cù un coppiu di Xeon calpestati ".
hè veramente impussibile di calculà, tali prucessori duveranu esse messi in u bordu da a decina per avè a prestazione di un xeon, senza parlà di a necessità di recompilà tuttu u software ...
In u mo parè, hè abbastanza pussibule, ma ùn pensu micca chì succederà cù a prossima generazione, prima cù quella chì vene è dopu cù a prossima... Ci sò parechje pussibulità di ciò chì serà in a prossima generazione di. MP. Hè abbastanza pussibule chì novi prucessori da AMD apparisceranu in i novi MP, o daranu l'opzione à i7 / Xeons basatu nantu à i bisogni di i clienti. In ogni casu, s'ellu anu trovu prucessori da AMD in i novi MP, pensu chì a GPU seria ancu da AMD... Se ci sò Xeons, supponi chì pudemu aspittà di carte gràfiche da nVidia in i Mac...
In più di i prucessori di Apple (AX), Apple offre una funziunalità generale è i so computer (Macs) sò, se ne necessariu, cumpatibili cù Windows o altri OS... Un passu chì daria spaziu à i so prucessori "sepirà" cumplettamente prughjetti cum'è cum'è BootCamp, cumpagnie cum'è Parallels Desktop o VMWare, è ancu parechji prughjetti gratuiti chì travaglianu nantu à eseguisce applicazioni per altre piattaforme in OS X... Questu hè u mutivu per quessa chì pensu chì certamenti ùn vedemu micca i prucessori Apple in MP.
Grazie.
Iè, recompiling all the SW, ma Apple hà fattu una volta prima, quandu si trasfirìu à Mac OS X. È hà pagatu. Microsoft ùn l'hà micca fattu è avà hè "in cerca di una stazione"... Ùn si pò micca escluditu, ancu s'è l'ammettiu chì sona una pazzia, quandu imagine quante software novu hè statu creatu in l'ultimi sei anni è cumu assai travagliu saria d'urganizà lu in una certa manera sensibule.
cusì sicuru, ma ùn era micca, certamente micca finu à chì i prucessori ARM anu un rendimentu decentu per i dispositi non mobili ... ma pudemu avè aspittà chì in u futuru, ùn si sapi mai.
Bellu articulu. Veramente. Hè bellu apprussimativu cumu u rendimentu di u cunsumadore difiere da u prufessiunale. Cusì, simile, vi mustraraghju chì ùn finisce micca cù u vostru Mac Pro. À u cuntrariu, principia. E tecnulugie descritte venenu in realtà da l'ambiente di u servitore.
Dischi: a realità hè chì, à u cuntrariu, un discu 2.5″ hà un putenziale di velocità più altu. A velocità angulare hè listessa per i dischi chì giranu à a listessa velocità, ùn importa micca quantu sò grande (hè per quessa chì sò angulari). Ma site interessatu in quantu dati vola sottu à a testa durante una rivoluzione. Eppo, postu chì i dischi 2.5 anu una densità più alta di registrazione per discu, ponu esse megliu. Hè per quessa chì i servitori 2.5″ 15k RPM sò in cima.
Xeon: quellu di sicuru ùn finisce micca. Hè u processatore di u servitore è vive assai sanu quì. È hè quì chì i prublemi Mac Pro venenu. Allora perchè ùn vene micca ? Ùn ci sò micca veramente chipsets Xeon cù USB 3.0/Thunderbolt, perchè nimu ùn ne hà bisognu in i servitori. È ùn pudete micca rimpiazzà un i7 Xeon, perchè ùn pò micca fà multiprocessing (ùn pudete micca mette più di elli nantu à una sola scheda). Allora u novu Mac Pro seria o cù Xeons senza USB 3 o cù un i7. Tutti dui sarianu un passu in daretu. Allora ùn hè nunda. E dubitu assai chì Intel si precipitassi in u sviluppu di un chipset per Xeons solu per via di u Mac Pro, sfurtunatamenti, hè natu da voi.
Grazie per l'infurmazioni nantu à e tecnulugia di u servitore. Ùn mi pare micca realisticu ancu chì u novu Mac Pro senza USB 3 o cù un i7 seria trà i Xeons. Piuttostu, mi pare una pussibilità interessante (improbabile) di un novu processore. Dopu tuttu, Apple hà furzatu una volta Intel à pruduce un processore più chjucu per u MacBook Air.
In u mo umile parè, l'ultimu Mac Pro hà assai putere, ancu per i prufessiunali, per quessa, hè abbastanza pussibule chì Apple hè veramente stampatu u so pede è gridendu "Vogliu è vogliu è vogliu!" è Intel hè sudatu. sangue. È mi pare ancu chì unu di i mutivi per quessa chì i prezzi di l'azzioni cadenu hè di furzà Apple à retrocede di "qualcosa", ma ùn sò micca ciò chì puderia esse. Un tali puliticu classicu in u fondu, pensu chì u prezzu di l'azzioni hè un mezzu di coercizione. Calemu i prezzi di l'azzioni, l'azionisti cumincianu à spinghje, è Apple eventualmente cumpia. Ma hè solu una supposizione, quale sà ciò chì hè. In ogni casu, ùn vecu micca u stock cum'è un male signu da Apple, più cum'è un cattivu signu da altrò...
Pensu chì l'i7 multiCPU pò fà
Ùn possu micca. Basta à fighjà http://ark.intel.com
Hanu da cambià un pocu u disignu di u cabinet, grazia à l'UE. Ma l'articulu hè bonu è tuttu hè spiegatu à mità di cori. Bon travagliu.
grande articulu
Articulu maravigliu. Grazie tante. Questa descrizzione matematica di u rendiment m'hà apertu l'ochji. Sè eru un editore prufessiunale o musicista, andaraghju à ellu. Aghju bisognu di un iMac per i grafici :) Ancu s'ellu hè strettu ...
Ti piace ancu andà à Mac Pro avà, Altrimenti una bella lettura :-)
per avà u mo MBP 13 (fine 2011) deve esse abbastanza
U fattu hè in quantu à 100 000 per un urdinatore chì aghju digià pruvatu, paghete per cumprà novi machini cù una garanzia supplementu.
Ancu s'è aghju solu una macchina più economica per circa 35, ancu cù un picculu fatturatu annuale, circa 1500 CZK per mese investitu in l'urdinatore ùn hè micca una tragedia in paragone (ancu cù un altru 1000 CZK per mese, chì Adobe è Quark seranu strappa da mè durante u mo travagliu DTP).
Hè sempre assai pocu paragunatu à quantu manghja una vittura ogni mese per viaghji di cumpagnia.
Aghju una macchina chì ùn hè micca troppu morale obsoleta è l'aghju in guaranzia per tuttu u periodu di operazione.
Eiu stessu aghju un MacPRO (PRINCIPU 2008) 2x2,8GHz quad-cpre Intel Xeon - memoria 2GB 800MHz DDR2 FB-DIMM Grafica ATI Radeon HD 2600 XT 256MB
Aghju compru solu per l'editazione di video, hà travagliatu cù iMovie. Ma ùn possu mancu scaricà Final Cut PRO quì. Hè per quessa chì l'aghju caricatu in una unità flash via u MacBook Pro è dopu à u MacPRO - in u risultatu, si taglia cum'è un pazzo, ùn pò micca compie u calculu in u fondu solu per inserisce una transizione è se qualcosa succede - hè piuttostu. casca. MacPRO hà un figliolu (8 anni) in a so stanza è li piace à Minecraft - ùn vogliu micca vende per via di u prezzu di compra, ma hè solu un pezzu di ferru oghje ... A verità hè chì I' m un utilizatore senza cunniscenze di i bisogni di hardware è forse solu bisognu di rimodulazione - in iStyle, induve aghju trattatu tuttu, m'hà vindutu un novu iMac, è ùn hà micca tempu di calculà nunda in FinalCut Pro, ma almenu qualcosa. Allora pudete per piacè cunsigliàmi ciò chì puderaghju fà per espansione u mo Mac PRO in modu chì hè cusì maravigliosu cum'è discrivite? Grazie.
Forse pudete mencionà quale versione di Final Cut site aduprate :) Altrimenti, avaristi sicuramente bisognu di almenu 8 GB di RAM, idealmente 16 GB :)
cum'è 2GB hè troppu chjuca per l'asse x solu, è ancu per un editore di video
Grazie per a risposta. A versione attuale nantu à l'AppStore, vale à dì Final Cut Pro X 10.0.8
A RAM puderia tera scuzzulate? Ci hè ancu probabilmente un prublema cù a carta grafica - m'hà dettu chì ùn hè micca supportatu ...
Ci hè abbastanza putenza di processore, se u discu hè uriginale serà ancu abbastanza. U prublema hè chjaramente a mancanza di RAM, aghju aghjunghje à 8 GB (moduli 2 × 4 GB), più probabilmente ùn hè micca necessariu. U software hè altrettantu impurtante, cusì aghju reinstallatu Mountain Lion nantu à un discu pulitu è installate l'ultime FCP dopu avè scaricatu l'aghjurnamenti. Duverebbe fà circa u listessu o megliu di ciò chì aghju utilizatu. Ùn aghju micca fastidiu cù u missaghju nantu à a carta grafica, vede i seguenti.
Per FCP, aghju utilizatu un MacBook Pro 13″ (Late 2011, 2,4 GHz dual-core i5 cù hyperthreading) è aghju purtatu l'output da Intel HD graphics 3000 (512 MB) à un iMac 27″, chì aghju cambiatu in modalità di visualizazione. . Di sicuru, u MacBook hè statu aghjurnatu à 8 GB di RAM, l'unità hè stata rimpiazzata cù un Intel SSD 240 (220 MB / s di scrittura, 400 MB / s di lettura), ma u travagliu cù Full HD era veloce, era solu aspittendu. per a copia durante a copia di salvezza è u trasferimentu à un altru drive, è di sicuru per l'esportazioni. U sicondu, ufficialmente più vechju, MacBook Pro 17″ cù guasi u listessu processore (2,53 dual-core i5) senza un SSD ùn si cumportò micca cusì rapidamente, cusì aghju finitu per edità nantu à un MacBook Pro 13″ è un iMac 27″, è aghju utilizatu u 17 "MacBook Pro per l'esportazione di video, chì aghju tagliatu nantu à un 13" MBP.
Iè, sò ch'e sò squeamish per avè trè Mac, ma probabilmente ùn spiegheraghju micca :-)
Grazie assai per a risposta. Ancu s'è aghju avutu un pocu cunfusu annantu à a "guida" da iMac à MacBook... Ma pensu chì l'aghju capitu in principiu. Aghju guardatu ancu à l'iMac - aghju 4GB di RAM quì, è u MacBook Pro hà ancu 4GB di RAM - chì ùn hè micca prubabilmente un miraculu, ma prubabilmente lasceraghju cum'è è mandà u "grandfather" MAC Pro à u serviziu per rinfurzà... Hè una disgrazia chì aghju fattu l'editing di video cum'è un hobby, ma RAM, GB, HDD, etc. hè un paese spagnolu per mè è solu ùn vogliu micca amparà. Ebbè, grazie di novu. Bel weekend.
Avete bisognu di gràfiche chì supportanu CL, perchè l'Atina in u vostru MacPro ùn u supporta micca. È di sicuru 2GB di RAM hè abbastanza chjucu :)
Possu u stessu mudellu MacPRO, in a cunfigurazione basica cù 10GB di RAM, chì aghju sviluppatu in seguitu à 32GB di RAM. Aghju travagliatu cun ellu per un bellu pezzu in FinalCut Pro 6,7, in quale ùn aghju avutu micca prublema. Tuttavia, cù u novu Final Cut per X, ci era un prublema di rendiment. Aghju sempre un Macbook per retina in a cunfigurazione più alta cù RAM aumentata à 16GB, è FinalCut corre cum'è una slingshot. Sicondu u benchmark, sta retina hà un processore più putente chì u mac pro più vechju, è pò esse vistu in i rende, ma a diferenza chì mi sentu quandu edite in FinalCut pro X hè assai grande. Per esempiu, Mac Pro ùn pò micca gestisce a cunnessione di una carta Blackmagic per una vista previa di riferimentu. Probabilmente u prublema hè veramente in a carta grafica. Ricertamenti, 2 novi mudelli putenti di carte gràfiche sò stati liberati per u Mac pro, cusì vi vede una suluzione quì.
Moltu bellu articulu, grazie!
Gran articulu, pudete vede chì qualchissia capisce veramente questu. Continua cusì!
Eccellente articulu! Grazie, aghju lettu finu à "in una volta" ...
Mac Pro hè una grande macchina, ma solu per una piccula manata di SW ottimizzati (FCP, Cinema4D, ùn cunnoscu micca altre opzioni...). Ùn possu micca imagine chì qualchissia a cumprà in un studio graficu per Photoshop, Illustrator, Indesign. U rendiment in queste applicazioni ùn serà micca più altu ch'è in iMac, MacBook Pro, è s'ellu hè minimu, perchè queste applicazioni ùn ponu micca aduprà tanti core. A diferenza in u prezzu hè indefensibile in questu casu, salvu chì ùn cumprate micca un MacPro.
Fà un schedariu PSD di 700 MB in Photoshop ùn hè micca prublema, u schedariu di scambiu hè 13 GB dopu un pocu di travagliu! Allora un drive veloce hè definitu difensibile. È ùn ne scurdemu micca chì Photoshop pò fà scripting (elaborazione in batch), qualcosa cum'è "piglià tutti i fugliali da stu cartulare è applicà questi cinque filtri à elli, riduceli è salvà u risultatu cum'è JPG". Duimila schedari volte dece azzioni per ognunu hè abbastanza per un pazzu. In Photoshop ne "caricà" unu è dopu solu "giocà". Se un artista graficu pagatu per l'ora aspetta u risultatu, serà felice chì serà in 5 minuti è micca in duie ore.
Altrimenti, iè, movendu u cursore di u mouse à traversu u screnu ùn hà micca esigenza di u processatore, ma ancu InDesign pò aduprà u CPU quandu esporta un catalogu, libru o rivista. Ma s'ellu hè fattu duie volte à settimana, u nostru tippu pruverà è aspittà l'ora.
Mac Pro hè per i prufessiunali. Quandu vene à u tempu, hè un travagliadore inestimabile. Un articulu di buttrega d'occasione hè sensu solu per qualchissia chì sapi esattamente ciò chì serà utilizatu. A casa hè un pocu sprecu :-)
In modu persunale, aghju utilizatu PS è, paragunatu à l'Imac, u MAC PRO funziona senza aspittà, l'Imac hè veramente caldu.
Cappellu, bravu :)
s'ellu ùn aghju avutu a mo propria sperienza cun elli, puderia ancu crede à l'articulu.
Mi dumandu solu quale editore seria abbastanza pazzo per aduprà FCP X...
hè pussibule di mintuvà u supportu di a memoria ECC chì và in manu cù i xeons, chì ùn hè micca definitu da piglià à a ligera cù grande capacità, in particulare per stazioni di travagliu.
Se qualchissia paga 100 litri o più per un desktop, pò certamente permette di cumprà un array di discu SSD per questu. Mi pienghje nantu à u raid SW in l'iMac, è personalmente per parechji anni aghju sperendu chì u MacPro sustene ufficialmente l'OCZ RevoDrive (u megliu in u raid) è chì QNAP / Synology finalmente vene cun un connettore Thunderbolt. . S'ellu ci era un tipu di Thunderbolt - 4LAN riduzzione cù almacenamiento. A prestazione di i PC d'oghje mi pare bè, ma a velocità di almacenamiento di dati è e esigenze di spaziu sò assai luntanu.
Thunderbolt hè un prublema per Intel, chì ùn hà ancu offrittu in un chipset per a piattaforma di processore Xeon.
Questu hè un articulu di qualità assai alta.
Salutami a tutti,
assai di ciò chì hè statu scrittu quì hè vera, ma ....
In u 2008, aghju trattatu di a decisione di cumprà una nova macchina è aghju sceltu APPLE
MacPRO (PRINCIPU 2008) 2x2,8GHz quad-cpu Intel Xeon - memoria 6GB 800MHz DDR2 FB-DIMM Grafica NVIDIA 8800.
A mo cunvinzione chì hà da travaglià infine (video HD, audio) era un grande sbagliu (applica à i campioni di video HD è audio). I dischi multipli in a stazione m'hà permessu di pruvà u travagliu in MAC OS è Windows in parallelu è di sceglie i paràmetri è l'applicazioni più adattati.
Video:
Aghju utilizatu FC 10 (OSX) è Premier 6 (OSX, WIN) per un tempu.Se site seriu nantu à u vostru travagliu, a risposta hè assolutamente chjara:
HDD: solu SSD
Grafica: NVIDA QUATRO K5000
Video: BLACKMAGIC Intensity Pro
In fondu, ùn importa micca s'ellu avete una macchina più nova o più vechja, senza questi cumpunenti serà un "terribile mess" Using After Effects è più effetti senza rendering hè simplicemente micca pussibule.
Utilizà i fugliali video senza cumpressione o codecs simili hè un must se ùn vulete micca perde l'ochji. Tuttu chistu hà un impattu nantu à u spaziu di discu necessariu, cum'è hè scrittu currettamente in l'articulu.
Finalmente aghju sceltu di travaglià in EDIUS, piattaforma Windows, formatu di dati video senza perdita. U cunsigliu ancu à tutti voi. È a maiò parte di u prublema hè assai suppressa. A carta VGA media d'oghje hè adattata per effetti GPU persunalizati. Hè abbastanza à avè 1-2 SSD HDD, carta video per preview (sfurtunatamente solu da GV). Ùn aghju più aduprà l'applicazioni Adobe. L'ultimu iMAC (a variante più putente) hè ancu adattatu per questu travagliu.
Audio
Quì, a situazione hè assai simili, ancu s'ellu ùn si parla assai. I campioni di strumenti musicali d'oghje righjunghjenu dimensioni di concerti. Sè vo ghjucà un tali orchestra sinfonia, a macchina ùn hè micca abbastanza à carica lu da u HDD. Hè dunque necessariu di utilizà dischi SSD ancu quì. Unu per i campioni, l'altru per i dati audio. Sè vo principiatu cù effetti da Wawes è diversi Reverbs, etc., vi tuccherà à esse assai attenti circa overloading i prucissuri, chì hè manifestatu da peeling (dropout). Quì, ancu, hè necessariu di risolve u prucedimentu prossimu rendendu e piste individuali (congelazione) o distribuzendu a carica nantu à parechje macchine, è questu ritarda assai a creazione.
Cù stu articulu, aghju vulsutu principarmenti dì chì risolviri tuttu solu da u puntu di vista di u discu è a manera ch'elli sò cunnessi ùn risolve nunda. Ùn importa micca ciò chì a macchina serà fatta è quale serà u prezzu finali. A so prestazione serà sempre insufficiente è avete da aspittà. Per travaglià cù u video, a mo macchina hè utilizzabile per SD, per HD hè nantu à u bordu, per 3D HD hè inutilizabile.
E HD 2K è 4K pisanu à a nostra porta.
U supportu per u multiprocessing in l'applicazioni citate hè veramente dichjaratu, ma spessu solu in qualchì locu è qualchì volta. È cusì pò accade chì avete da rende perchè l'effettu chì avete appena usatu (o cambiatu) hè solu CPU unica. È vai per un caffè o una sigaretta. L'applicazioni video ponu utilizà a GPU per alcuni effetti, chì spessu accelerà u travagliu, ma una carta veramente putente hè necessaria.
A mo ricunniscenza: menu core di CPU à un clock più altu hè megliu cà parechji core à un clock più bassu.
In cunclusioni, vogliu dichjarà chì una macchina equilibrata in u prezzu (parametri) hè ciò chì hè in ghjocu quì. Meno effetti sò spessu megliu cà parechji. Per u video, prima l'editing, dopu l'effettu è a resa finale, tranquillamente in u fondu di un'altra attività.
Questu ùn hè micca solu per u video HD, ma ancu per i samplers in AUDIO.
Salute è grazie per l'aghjunghje. Ùn vulia micca entre in sti ditaglii, sti prublemi sò risolti da solu uni pochi individui in a repubblica, ma sò d'accordu, ùn hè ancu micca abbastanza per certi cose. Per esempiu, u novu Příšerky, s.r.o. hà un tempu di rendering di l'ordine di centu milioni d'ore. Avete bisognu di pagà uni pochi di milioni di dollari è un aviò cù una splutazioni CPU volarà à u vostru giardinu per uni pochi di mesi. Centinaie di millaie di core, allineati per maximizà a putenza di computing. Sò macchine persunalizate atipiche cù software persunalizati atipicu. Per centu mila volte u prezzu, affittu centu mila volte u performance. Da quasi dodici mila anni di calculi, pò esse ridutta à pocu mesi. Di sicuru, hè sempre resu da u 3D à u furmatu di film, dopu à sceni chì sò continuamente cumposti in una sala di editazione classica cù Windows o Mac OS X.
Altrimenti, sò d'accordu, After Effects 7 nantu à u quad core 2,0 GHZ hà andatu peghju chè in u dual core 3.06 GHz più altu. Hè cambiatu solu cù AE CS5, induve, per esempiu, i previews durante l'animazione di maschera eranu più veloci. Nunda pazza, ma u prugressu era quì, forse grazia à u supportu di a carta grafica. Puderia esse acceleratu da salti è limiti cù una carta da BLACKMAGIC, ma ùn aghju micca bisognu di tantu :-) L'aghju risoltu quandu aghju compru un MacBook Pro 17″, cusì ùn mi ricordu micca i numeri esatti, ma u e differenze eranu in l'ordine di decine di per centu di a diffarenza trà e versioni SW utilizati.
Sò d'accordu cù dui dischi, ma di novu hè necessariu di sapè ciò ch'e aghju fattu, per sintonizà l'HW per l'attività chì pochi persone ponu fà, per a maiò parte di "esperti" hè u stessu voodoo cum'è per l'utilizatori. A mo ipotesi hè chì assai pochi persone cunnoscenu HW per i studi di grafica è di registrazione, è ancu quelli chì preferiranu sceglie u "bonu vechju Mac Pro" pruvatu è pruvatu invece di pruvà à ingannà un cliente per cumprà un MacBook Pro cù Retina perchè tutti dicenu chì hè una "pistola". Se qualchissia vole "qualcosa per l'edizione di video occasionale", allora MBP cù Retina hè una grande scelta, se ùn avete micca intenzione d'investisce centinaie di millaie.