Chiudi annunziu

In i Stati Uniti a semana passata, Apple hè stata publicamente pilloria è difesu, chì era un casu esemplariu intervistatu da u Sottocomitatu Permanente di l'Investigazioni di u Senatu di i Stati Uniti, chì ùn piace micca chì u giant californianu riceve una scumessa fiscale. Una spina in u latu per certi legislaturi americani hè a reta di cumpagnie irlandesi, grazia à quale Apple paga quasi zero tassi. Cumu hè veramente u percorsu di a mela in Irlanda?

Apple hà piantatu e so radiche in Irlanda dapoi u 1980. U guvernu ci cercava modi per assicurà più impieghi, è postu chì Apple hà prumessu di creà elli in unu di i paesi più poveri di l'Europa in quellu tempu, hà ricivutu scontri fiscali cum'è ricumpensa. Hè per quessa chì opera quì praticamente senza tasse dapoi l'anni 80.

Per l'Irlanda è in particulare l'area di Cork County, l'arrivu di Apple era cruciale. U paese isulanu era in crisi è si trattava di prublemi ecunomichi. Hè in u County Cork chì i cantieri navali eranu chjusi è a linea di produzzione di Ford hè finita ancu quì. In u 1986, unu in quattru persone era fora di u travagliu, l'Irlandesi stavanu luttendu cù u drenu di l'intelligenza ghjovana, è cusì l'arrivu di Apple era suppostu per annunzià grandi cambiamenti. À u principiu, tuttu hà cuminciatu pianu pianu, ma oghje a cumpagnia californiana impiega digià quattru mila persone in Irlanda.

[su_pullquote align="right"]Per i primi deci anni eramu esenti da tasse in Irlanda, ùn avemu micca pagatu nunda à u guvernu quì.[/su_pullquote]

"Ci sò stati scontri fiscali, hè per quessa chì andemu in Irlanda", ammette Del Yocam, chì era vicepresidentu di a fabricazione à i primi anni 80. "Queste eranu grandi cuncessioni." In verità, Apple hà avutu i migliori termini chì puderia. "Per i primi deci anni eramu senza tasse in Irlanda, ùn avemu micca pagatu nunda à u guvernu quì", hà dettu un ex ufficiale di finanza Apple, chì hà dumandatu à ùn esse chjamatu. Apple stessu hà ricusatu di cummentà a situazione chì circundava i tassi in l'anni 80.

Tuttavia, deve esse nutatu chì Apple era luntanu da l'unica cumpagnia. I tassi bassi anu attrattu ancu l'Irlandesi à altre cumpagnie chì anu focu annantu à l'esportazioni. Trà u 1956 è u 1980, sò ghjunti in Irlanda cun una benedizzione è finu à u 1990 eranu esenti da pagà tasse. Solu a Cumunità Ecunomica Europea, u predecessore di l'Unione Europea, hà pruibitu sti pratiche da l'Irlandesi, è cusì da u 1981 l'imprese chì venenu in u paese anu da pagà i tassi. In ogni casu, a tarifa era sempre bassu - hà sbulicatu intornu à deci per centu. Inoltre, Apple hà negoziatu termini imbattibili cù u guvernu irlandese ancu dopu à sti cambiamenti.

In un rispettu, però, Apple hè stata a prima in Irlanda, stallatu quì cum'è a prima cumpagnia di tecnulugia à stabilisce una pianta di fabricazione in Irlanda, cum'è ricurdatu da John Sculley, u capu di Apple da u 1983 à u 1993. Sculley hà ancu ammissu chì unu di u mutivi perchè Apple hà sceltu l'Irlanda per via di sussidi da u guvernu irlandese. À u listessu tempu, l'Irlandese offre un salariu assai bassu, chì era assai attrattiva per una sucità chì impiega millaie di persone per un travagliu pocu esigenti (installazione di l'equipaggiu elettricu).

L'urdinatore Apple II, l'urdinatori Mac è altri prudutti crescenu à pocu à pocu in Cork, chì sò stati venduti in Europa, Mediu Oriente, Africa è Asia. Tuttavia, l'esenzione fiscale irlandese solu ùn hà micca datu à Apple l'uppurtunità di operare senza tasse in questi mercati. Moltu più impurtante chè u prucessu di produzzione era a pruprietà intellettuale daretu à a tecnulugia (chì Apple hà pruduciutu in i Stati Uniti) è a vendita attuale di e merchenzie, chì hà fattu in Francia, Gran Bretagna è India, ma nimu di sti paesi offre e cundizioni cum'è Irlanda. Dunque, per una ottimisazione massima di l'impositu, Apple hà avutu ancu maximizà a quantità di prufittu chì puderia esse attribuita à l'operazioni irlandesi.

U compitu di disignà stu sistema cumplessu tutale era da esse datu à Mike Rashkin, u primu capu di l'impositu di Apple, chì hè ghjuntu à a cumpagnia in 1980 da Digital Equipment Corp., chì era una di e prime cumpagnie pioniere in l'industria di l'informatica americana. Hè quì chì Rashkin hà acquistatu a cunniscenza di e strutture di l'imprese efficaci di l'impositu, chì hà utilizatu dopu in Apple, è cusì in Irlanda. Rashkin hà ricusatu di cummentà stu fattu, però, apparentemente cù u so aiutu, Apple hà custruitu una reta cumplicata di cumpagnie più chjuche è più grande in Irlanda, trà quale si trasferisce soldi è usa i benefici quì. Di tutta a reta, duie parte sò i più impurtanti - Apple Operations International è Apple Sales International.

Apple Operations International (AOI)

Apple Operations International (AOI) hè a cumpagnia primaria di Apple à l'esteru. Hè stata fundata in Cork in u 1980 è u so scopu principale hè di cunsulidà i soldi da a maiò parte di e filiali straniere di a cumpagnia.

  • Apple pussede u 100% di AOI, direttamente o attraversu e corporazioni straniere chì cuntrolla.
  • AOI pussede parechje filiali, cumprese Apple Operations Europe, Apple Distribution International è Apple Singapore.
  • AOI ùn avia micca presenza fisica o persunale in Irlanda per 33 anni. Hà dui direttori è un ufficiale, tutti da Apple (un irlandese, dui vivi in ​​California).
  • 32 di e 33 riunioni di u cunsigliu sò state tenute in Cupertino, micca in Cork.
  • AOI ùn paga micca tasse in ogni paese. Questa holding hà dichjaratu un inguernu netu di $ 2009 miliardi trà u 2012 è u 30, ma ùn hè statu tenutu cum'è residente fiscale in alcun paese.
  • I rivenuti di AOI rapprisentanu u 2009% di i profitti mundiali di Apple da 2011 à 30.

A spiegazione di perchè Apple o AOI ùn deve micca pagà i tassi hè relativamente simplice. Ancu s'è a cumpagnia hè stata fundata in Irlanda, ma ella ùn era micca listata cum'è residente fiscale in ogni locu. Hè per quessa ch'ella ùn hà micca avutu à pagà un centesimu in tasse in l'ultimi cinque anni. Apple hà scupertu una lacuna in a lege irlandese è americana in quantu à a residenza fiscale è hè apparsu chì se AOI hè incorporatu in Irlanda ma gestitu da i Stati Uniti, ùn averà micca da pagà tasse à u guvernu irlandese, ma nè americanu, perchè hè stata fundata in Irlanda.

Apple Sales International (ASI)

Apple Sales International (ASI) hè una seconda filiale irlandese chì serve cum'è depositariu per tutti i diritti di pruprietà intellettuale straneri di Apple.

  • ASI cumprà prudutti Apple finiti da fabbriche chinesi cuntratte (cum'è Foxconn) è li rivende à un marcatu significativu à altre filiali Apple in Europa, Mediu Oriente, India è u Pacificu.
  • Ancu l'ASI hè una filiera irlandese è compra merchenzie, solu un picculu percentinu di i prudutti facenu veramente in terra irlandese.
  • Da u 2012, ASI ùn avia micca impiegati, ancu s'ellu hà dichjaratu $ 38 miliardi di rivenuti in trè anni.
  • Trà u 2009 è u 2012, Apple hà sappiutu trasfurmà $ 74 miliardi di rivenuti glubale da i Stati Uniti per mezu di accordi di spartera di i costi.
  • A sucietà matrice di ASI hè Apple Operations Europe, chì detene in modu cullettivu tutti i diritti di pruprietà intellettuale ligati à a merchandise di Apple venduta à l'esteru.
  • Cum'è AOI, ancu L'ASI ùn hè micca registratu cum'è un residente fiscale in ogni locu, per quessa ùn paga micca tasse à nimu. In u mondu, l'ASI paga u minimu reale in i tassi, in l'ultimi anni a tarifa di l'impositu ùn hà micca più di un decimu di un percentu.

In tuttu, solu in 2011 è 2012, Apple hà evitatu $ 12,5 miliardi in tassi.

Surghjente: BusinessInsider.com, [2]
.