Chiudi annunziu

L'anni 8 eranu salvatichi per Apple in parechje manere. L'1983 d'aprile di u XNUMX, John Sculley, l'anzianu presidente di PepsiCo, chì hè statu purtatu à Apple da Steve Jobs stessu, hà pigliatu a gestione di a cumpagnia di Apple. Ricurdemu cumu a so adesione à u capu di u giant californianu hà fattu.

Un'offerta chì ùn pò esse rifiutata

Malgradu l'absenza cumpleta di ogni sperienza in u campu di vende prudutti di tecnulugia, John Sculley accettò a chjama di Steve Jobs à Apple. A quistione suggestiva di Jobs nantu à se Sculley preferisce vende "acqua dolce" per u restu di a so vita, o s'ellu preferisce avè l'uppurtunità di cambià u mondu, hè passata in a storia. Jobs puderia esse assai persuasive quandu vulia, è hà successu cù Sculley.

À l'epica quandu John Sculley hà arricchitu i ranghi di l'impiegati di a cumpagnia di Cupertino, Mark Markkula era à u capu di a cumpagnia da u 1981. A gestione di a cumpagnia accunsentì à un salariu annuale di un milione di dollari per Sculley, chì riceveva un mità di milione di dollari annu à Pepsi. Questa quantità includeu sia u salariu classicu sia u bonus. Ma questu ùn era micca tuttu - Sculley hà ricevutu da Apple un bonus d'ingressu di un milione di dollari, una polizza d'assicuranza in a forma di a prumessa di un milione di "parachute d'oru", centinaie di millaie di dollari in azioni è una indennità per cumprà una nova casa. in California.

Quandu e cose ùn viaghjanu micca cum'è previstu

John Sculley avia quaranta-quattru anni quandu hà pigliatu u timone di mela da Mark Markkula. Hà iniziatu ufficialmente à travaglià in Apple in maghju, è fù numinatu CEO un mesi dopu. In origine, u pianu era chì Sculley dirige a cumpagnia cù Steve Jobs, chì era presidente à l'epica. Jobs hà da esse incaricatu di l'area di u software, u compitu di Sculley era di utilizà a so precedente sperienza di marketing in Pepsi per cuntinuà a crescita di successu di a cumpagnia di Apple. Le conseil d'administration d'Apple espérait fermement que Sculley contribuerait à faire de la société de Cupertino un digne concurrent d'IBM.

Duranti u so tempu à Pepsi, John Sculley hà impegnatu in battaglie cumpetitive audaci cù CocaCola. Hà riisciutu à pruduce assai campagni di successu è strategie di marketing - per esempiu The Pepsi Challenge è a campagna Pepsi Generation.

I pirsunalità di Jobs è Sculley sò diventati un ostaculu. I dui avianu solu un prublema di travaglià inseme. Dopu innumerevoli disputi interni, John Sculley hà finalmente dumandatu à u cunsigliu di amministrazione di Apple per caccià Steve Jobs da i so putenzi operativi in ​​a cumpagnia. Jobs abbandunò a cumpagnia di Cupertino in u 1985, è ùn si pò dì ch'ellu ùn pudia aiutà. Hà fundatu NeXT è dopu qualchì tempu hà acquistatu una participazione majuranza in Pixar. Ùn cambieremu micca a storia, ma hè interessante di dumandassi induve Apple seria - allora è avà - se Steve Jobs era diventatu novu u so CEO in u 1983.

Cume era u licenziamentu ?

Per parechji anni, a partenza di Jobs da Apple hè stata cunsiderata cum'è u risultatu d'esse licenziatu, ma John Sculley stessu cuminciò dopu à spruvà sta tiuria. Hà datu parechje entrevista in quale hà dichjaratu chì Steve ùn hè mai statu licenziatu da a cumpagnia di Apple. "Jobs è aghju passatu parechji mesi per cunnosce l'altru - era quasi cinque mesi. Sò ghjuntu in California, hè ghjuntu in New York ... una di e cose chjave chì avemu amparatu hè chì ùn vendemu micca un pruduttu, vendemu una sperienza ". cita l'anzianu direttore di u servitore Apple AppleInsider. Sicondu Sculley, tramindui eranu ben cuscenti di i so roli, ma a so rilazioni hà cuminciatu à fallu solu in u 1985 dopu à u fallimentu di l'Uffiziu Macintosh. E so vendite eranu veramente bassu, è Sculley è Jobs cuminciaru à avè disaccordi significativi. "Steve vulia calà u prezzu di u Macintosh", si ricorda Sculley. "À u stessu tempu, vulia cuntinuà a campagna di publicità massiva mentre riduce l'enfasi nantu à Apple".

Sculley ùn hè micca d'accordu cù a pusizione di Jobs: "Ci hè statu un forte disaccordu trà noi. Li aghju dettu chì, s'ellu avia da pruvà à cambià e cose stessu, ùn averebbe altra scelta ch'è per andà à u bordu è sorte quì. Ùn hà micca cridutu chì l'aghju da fà. È aghju fattu ". Mike Markkul hà tandu u difficiule compitu di intervistare i figuri chjave di Apple per decide se Sculley o Jobs avianu ragione. Dopu à deci ghjorni, a decisione hè stata presa in favore di Sculley, è Steve Jobs hè statu dumandatu à dimissioni cum'è capu di a divisione Macintosh. "Allora Steve ùn hè micca statu veramente licenziatu da Apple, hè statu solu liberatu da u so rolu di capu di a divisione Macintosh (...), dopu abbandunò a cumpagnia, hà pigliatu alcuni di i dirigenti chjave cun ellu, è hà fundatu NeXT Computing"..

Ma Jobs hà ancu parlatu di l'avvenimenti di quellu tempu in u so famosu discorsu nantu à i terreni di l'Università di Stanford in u ghjugnu di u 2005: "Avemu appena liberatu a nostra megliu creazione - u Macintosh - è aghju celebratu i mo trenta. È dopu mi sò licenziatu. Cumu si ponu sparà da a cumpagnia chì avete principiatu? Cum'è Apple hà crisciutu, avemu assuciatu à qualchissia chì pensava chì avia un grande talentu per gestisce a cumpagnia à fiancu à mè, è e cose sò andate veramente bè per u primu annu. Ma e nostre visioni di u futuru eranu diverse. U tribunale hà finitu cù ellu. Allora mi sò ritrovu fora di l'affari à i trenta anni, in modu assai publicu ". hà ricurdatu Jobs, chì dopu aghjunse quellu "Essi licenziatu da Apple era a megliu cosa chì puderia mai succede à ellu".

.