Chiudi annunziu

Ancu Steve Jobs - dopu tuttu, cum'è qualcunu altru - hà avutu i so alti è bassi. Lagnà di ellu, però, necessitava una quantità considerableu di curagiu, o l'absenza di l'istintu di l'autopreservazione. Jef Raskin, unu di i creatori di u Mac, hà sbulicatu dopu tuttu.

Diverse idee

Era u 1981, è Jef Raskin, u creatore di u prughjettu Macintosh, hà mandatu allora u CEO di Apple, Mike Scott, una lista dettagliata di lagnanza nantu à u travagliu cù Steve Jobs. In retrospettiva, sta situazione pò sembrà qualcosa di The Big Bang Theory, ma in realtà, ùn era probabilmente micca un compitu faciule - per tutti quelli implicati. In u so memo, si lagnava di e carenze manageriali di Jobs, l'incapacità è a mancanza di vuluntà à sente, è una quantità di altre cose.

U cuncettu Macintosh uriginale di Raskin, chì hà cuminciatu à travaglià in u 1979, era assai diffirenti da u pruduttu finali di u 1984. Raskin hà attaccatu à a so idea di l'urdinatore più portable pussibule, chì puderia facilmente adattà à e dumande è i bisogni di u so pruprietariu. Sicondu a visione di Raskin, u Mac era suppostu di ricunnosce automaticamente ciò chì u so pruprietariu facia attualmente, ma cambia trà i prugrammi individuali per quessa.

Una di e cose chì Jef Raskin hà rifiutatu era u mouse di l'urdinatore - ùn li piacia micca l'idea di l'utilizatori chì anu da passà constantemente e mani da u teclatu à u mouse è torna. A so idea di u prezzu finali di u Macintosh era ancu diversu - sicondu Raskin, duverebbe esse un massimu di 500 dollari, ma à u mumentu l'Apple II era vindutu per 1298 dollari è u "truncatu" TRS-80 per 599 dollari.

Scontru di titani

A disputa trà Raskin è Jobs riguardu à l'imminente Mac data di settembre di u 1979. Mentre chì Raskin vulia un urdinatore assequible per esce da l'attellu d'Apple, Jobs vulia fà u megliu computer in u mondu è ùn guardà micca u prezzu. "In quantu à l'abilità prima hè una sciocchezza", Raskin hà dettu in a so lettera à Jobs. "Avemu da principià sia cù stabilisce u prezzu è stabilisce u rendiment, è à u stessu tempu avè una visione generale di a tecnulugia di u futuru vicinu".

Cume Jobs si trasfirìu à altri prughjetti, a disputa paria esse spazzata sottu à u tappettu. Steve hà cuminciatu à travaglià nantu à u prugettu Lisa, un urdinatore cù l'interfaccia gràfica desiderata è u mouse. Ma hè statu licenziatu da u prugettu in a caduta di u 1980 per via di a so "influenza disturbante". In ghjennaghju di u 1981, Steve hà ancoratu u prughjettu Macintosh, induve ellu vulia subitu piglià tuttu in e so mani. Ma chì ùn hà micca bè cù Raskin, chì sentia chì a so influenza diminuiva, è hà mandatu à u so capu à l'epica, Mike Scott, una lista cumpleta di i negativi di Jobs. Chì ci era in questu?

  • Jobs manca constantemente riunioni.
  • Agisce senza prudenza è cun ghjudiziu poviru.
  • Ùn pò micca apprezzà l'altri.
  • Spessu risponde "ad hominem".
  • In cerca di un approcciu "paternu", face decisioni assurdu è inutile.
  • Interrompe l'altri è ùn li sente micca.
  • Ùn mantene micca e so prumesse è ùn cumpone micca i so obbligazioni.
  • Piglia e decisioni "ex cathedra".
  • Hè spessu irresponsibile è imprudente.
  • Hè un cattivu gestore di prughjettu di software.

Una investigazione nantu à a materia hà dimustratu chì a critica di Raskin ùn era micca sanu fora di a marca. Ma Jobs hà ancu avè una quantità di idee utili chì eranu solu in cuntrastu cù e visioni di Raskin. In l'annu dopu, Jef Raskin abbandunò infine una quantità di impiegati Apple, u CEO Mike Scott ancu partutu prima.

.