Chiudi annunziu

In a parte d'oghje di u nostru ritornu regulare à u passatu, parleremu di dui prudutti. U primu serà u teclatu Dvorak, chì i so inventori patentatu in maghju 1939. A seconda parte di l'articulu parlerà di u cumpletu di l'urdinatore Z3, chì hè a respunsabilità di l'ingegnere tedescu Konrad Zuse.

A tastiera di Dvorak (1939)

U 12 di maghju di u 1939, August Dvorak, un prufissore di l'Università di Washington, inseme cù u so cugnatu William Dealey, patentò un teclatu chì hè ancu cunnisciutu oghje sottu a denominazione DSK (Dvorak Simplified Keyboard). Una caratteristica tipica di stu teclatu era, frà altre cose, a vicinanza di e lettere chjave è a dispunibilità in e versioni per a manu diritta è a manca. U principiu daretu à u layout di u teclatu simplificatu di Dvorak era chì, mentri a manu dominante avia e cunsunanti à a porta, u non-dominante hà cura di e vucali è cunsunanti menu frequenti.

Cumpiimentu di u Computer Z3 (1941)

U 12 di maghju di u 1941, l'ingegneru tedescu Konrad Zuse compie l'assemblea di un computer chjamatu Z3. Era u primu urdinatore elettromeccanicu cuntrullatu da u prugramma cumplettamente funziunale. L'urdinatore Z3 hè stata in parte finanziata da u guvernu tedescu cù u sustegnu di u DVL ("Deutsche Versuchsanstalt für Luftfahrt" - Istitutu Germanu per l'Aviazione). In più di l'urdinatore Z3 citatu, Konrad Zuse hà avutu parechje altre machini à u so creditu, ma u Z3 hè senza dubbitu unu di i so più grandi rializazioni, è Zuse hè stata premiata cù u premiu Werner-von-Siemens-Ring per questu. In u stessu annu chì hà lanciatu u so Z3, Konard Zuse hà ancu fundatu a so propria cumpagnia - è à u stessu tempu una di e prime cumpagnie di computer, da u so attellu, u mudellu Z4, unu di i primi computer cummirciali, emerge un pocu dopu.

.