Chiudi annunziu

Libri ponu esse scrittu annantu à a vita di Steve Jobs. Unu di questi sarà ancu esce in uni pochi di settimane. Ma vulemu fucalizza solu nantu à i punti più fundamentali di u fundatore di Apple, un visionariu, un babbu cuscente è un omu chì hà cambiatu u mondu. Ancu cusì, avemu una bona parte di l'infurmazioni. Steve Jobs era un eccezziunale ...

1955 - Natu u 24 di ferraghju in San Francisco da Joanne Simpson è Abdulfattah Jandali.

1955 - Aduttatu pocu dopu a nascita da Paul è Clara Jobs chì campanu in San Francisco. Cinque mesi dopu, si trasfirìu à Mountain View, California.

1969 - William Hewlett li prupone un stage d'estate in a so cumpagnia Hewlett-Packard.

1971 - Incontra Steve Wozniak, cù quale dopu fonda Apple Computer Inc.

1972 - Laureati da Homestead High School in Los Altos.

1972 - S'applica à u Reed College in Portland, induve ellu abbanduneghja dopu solu un semestru.

1974 - Unisce à Atari Inc. cum'è tecnicu.

1975 - Cumincia à participà à e riunioni di u "Club di Computer Homebrew", chì discute l'urdinatori di casa.

1976 - Inseme cù Wozniak, guadagna $ 1750 è custruisce u primu urdinatore persunale dispunibule cummerciale, l'Apple I.

1976 - Fonda Apple Computer cù Steve Wozniak è Ronald Way. Wayne vende a so parte in duie settimane.

1976 - Cù Wozniak, l'Apple I, u primu urdinatore à bordu unicu cù una interfaccia di video è una memoria di lettura (ROM), chì furnisce a carica di prugrammi da una fonte esterna, cumencia à vende per $ 666,66.

1977 - Apple diventa una sucietà cummerciale publicamente, Apple Computer Inc.

1977 - Apple presenta l'Apple II, u primu urdinatore persunale in u mondu.

1978 - Jobs hà u so primu figliolu, a figliola Lisa, cù Chrisann Brennan.

1979 - U sviluppu di Macintosh principia.

1980 - L'Apple III hè introduttu.

1980 - Apple principia à vende i so azzioni. U so prezzu cresce da $ 22 à $ 29 durante u primu ghjornu in u scambiu.

1981 - Jobs hè implicatu in u sviluppu di u Macintosh.

1983 - Assumi John Sculley (in stampa sottu), chì diventa presidente è CEO di Apple.

1983 - Annunzia u primu urdinatore cuntrullatu da un mouse chjamatu Lisa. Tuttavia, hè fallimentu in u mercatu.

1984 - Apple presenta l'oghje leggendariu cummerciale di Macintosh durante a finale di u Super Bowl.

1985 - Riceve a Medaglia Naziunale di Tecnulugia da e mani di u presidente di i Stati Uniti Ronald Reagan.

1985 - Dopu à disaccordi cù Sculley, abbanduneghja Apple, purtendu cinque impiegati cun ellu.

1985 - Funds Next Inc. per sviluppà hardware è software di computer. A cumpagnia hè poi rinominata Next Computer Inc.

1986 - Per menu di 10 milioni di dollari, compra u studiu Pixar da George Lucas, chì hè più tardi rinominatu Pixar Animation Studios.

1989 - Dispone di l'urdinatore NeXT di $ 6, cunnisciutu ancu u Cube, chì hà un monitor in biancu è neru, ma hè flopping in u mercatu.

1989 - Pixar vince l'Oscar per u cortu animatu "Tin Toy".

1991 - Si marita cù Laurene Powell, cù quale hà digià trè figlioli.

1992 - Introduce u sistema operatore NeXTSTEP per i prucessori Intel, chì, però, ùn pò micca cumpete cù i sistemi operativi Windows è IBM.

1993 - Hè chjusu a divisione di hardware à Next, vole fucalizza solu in u software.

1995 - U film d'animazione di Pixar "Toy Story" hè u filmu più altu di l'annu.

1996 - Apple acquista Next Computer per $ 427 milioni in cash, Jobs torna in scena è diventa cunsiglieru di u presidente di Apple Gilbert F. Amelia.

1997 - Dopu à a partenza di Amelia, diventa CEO interim è presidente di Apple Computer Inc. U so salariu hè un dollaru simbolicu.

1997 - Jobs annuncia a cuuperazione cù Microsoft, chì ellu entre principalmente per prublemi finanziarii. Bill Gates ùn solu s'impegna à pubblicà a so suite Microsoft Office per Macintosh in i prossimi cinque anni, ma ancu à investisce 150 milioni di dollari in Apple.

1998 - Apple intruduce u cusì-chiamatu all-in-one computer iMac, chì serà vindutu in milioni. Apple si ricupera dunque finanziariamente, l'azzioni cresce da 400 per centu. iMac vince numerosi premi di design.

1998 - Apple hè prufittu novu, arregistrendu quattru trimestri prufittuali consecutivi.

2000 – A parolla "temporary" sparisce da u titulu di Jobs.

2001 - Apple presenta un novu sistema operatore, Unix OS X.

2001 - Apple presenta l'iPod, un lettore MP3 portable, chì face a so prima entrata in u mercatu di l'elettronica di u cunsumu.

2002 - Cumincia a vende u novu iMac flat all-in-one computer persunale, chì in u stessu annu face a copertina di a rivista Time è vince parechji cuncorsi di design.

2003 - Jobs annuncia l'iTunes Music Store, induve e canzoni è l'album sò venduti.

2003 - Dispone di l'urdinatore persunale PowerMac G64 5-bit.

2004 - Presenta l'iPod Mini, una versione più chjuca di l'iPod originale.

2004 - In u frivaru, interrompe a cullaburazione assai successu di Pixar cù u studiu Walt Disney, à quale Pixar hè finalmente vendutu in u 2006.

In u 2010, u presidente russu Dmitry Medvedev visitò a sede di Apple. Hà ricevutu un iPhone 4 da Steve Jobs cum'è unu di i primi

2004 - Hè diagnosticatu cun cancru pancreatic in Aostu. Hè sottumessu à a cirurgia. Si ricuperà è ripiglià u travagliu in settembre.

2004 - Sottu a dirigenza di Jobs, Apple informa u so più grande ingaghjamentu in una dicada in u quartu trimestre. A reta di magazzini brick-and-mortar è vendita iPod hè particularmente rispunsevuli di questu. L'ingudu di Apple in quellu mumentu hè $ 2,35 miliardi.

2005 - Apple annuncia durante a cunferenza WWDC chì passa da i processori PowerPC da IMB à soluzioni da Intel in i so computer.

2007 - Jobs presenta l'iPhone rivoluzionariu, unu di i primi smartphones senza teclatu, à a Macworld Expo.

2008 - In una busta postale classica, Jobs porta è presenta un altru pruduttu impurtante - u MacBook Air sottile, chì diventerà dopu l'urdinatore portatile più vendutu di Apple.

2008 - À a fine di dicembre, Apple annuncia chì Jobs ùn parlerà micca in Macworld Expo l'annu prossimu, ùn assisterà mancu à l'avvenimentu. E speculazioni abbundanu immediatamente nantu à a so salute. Apple revelarà ancu chì tutta a cumpagnia ùn participerà più à questu avvenimentu in l'anni futuri.

Steve Jobs cù u so successore, Tim Cook

2009 - In principiu di ghjennaghju, Jobs palesa chì a so significativa perdita di pisu hè dovuta à un sbilanciamentu hormonal. Dice chì in quellu mumentu a so cundizione ùn l'impedisce in alcun modu di fà a funzione di direttore esecutivu. Tuttavia, una settimana dopu, annuncia chì a so cundizione di salute hè cambiata è anda in licenza medica finu à ghjugnu. Durante a so assenza, Tim Cook hè incaricatu di l'operazioni di u ghjornu. Apple dice chì Jobs continuarà à esse parte di e decisioni strategiche chjave.

2009 - In u ghjugnu, u Wall Street Journal informa chì Jobs hà subitu un trasplante di fegatu. Un hospitalu in Tennessee dopu cunfirma sta infurmazione.

2009 - Apple cunfirma in ghjugnu chì Jobs torna à u travagliu à a fine di u mese.

2010 - In ghjennaghju, Apple presenta l'iPad, chì diventa subitu assai successu è definisce una nova categuria di i dispositi mobile.

2010 - In u ghjugnu, Jobs presenta u novu iPhone 4, chì rapprisenta u cambiamentu più grande da a prima generazione di u telefuninu Apple.

2011 - In ghjennaghju, Apple annuncia chì Jobs torna in licenza medica. U mutivu o quantu tempu sarà fora ùn hè statu publicatu. Una volta, a speculazione annantu à a salute di Jobs è l'impattu annantu à l'azzioni di Apple è u sviluppu di a cumpagnia hè in crescita.

2011 - In marzu, Jobs torna brevemente da a licenza medica è presenta l'iPad 2 in San Francisco.

2011 – Sempre in licenza medica, in u ghjugnu durante a cunferenza di sviluppatori WWDC in San Francisco, presenta iCloud è iOS 5. Qualchi ghjorni dopu, parla davanti à u cunsigliu municipale di Cupertino, chì presenta i piani di a custruzzione di u novu campus di a cumpagnia.

2011 - En août, il annonce qu'il quitte le poste de CEO et passe le sceptre imaginaire à Tim Cook. U cunsigliu di Apple elegge Jobs cum'è presidente.

2011 – Mori u 5 d’ottobre à l’età di 56 anni.


À a fine, aghjustemu solu un grande video da l'attellu CNN, chì mape ancu e cose più impurtanti in a vita di Steve Jobs:

.