Libri ponu esse scrittu annantu à a vita di Steve Jobs. Unu di questi sarà ancu esce in uni pochi di settimane. Ma vulemu fucalizza solu nantu à i punti più fundamentali di u fundatore di Apple, un visionariu, un babbu cuscente è un omu chì hà cambiatu u mondu. Ancu cusì, avemu una bona parte di l'infurmazioni. Steve Jobs era un eccezziunale ...
1955 - Natu u 24 di ferraghju in San Francisco da Joanne Simpson è Abdulfattah Jandali.
1955 - Aduttatu pocu dopu a nascita da Paul è Clara Jobs chì campanu in San Francisco. Cinque mesi dopu, si trasfirìu à Mountain View, California.
1969 - William Hewlett li prupone un stage d'estate in a so cumpagnia Hewlett-Packard.
1971 - Incontra Steve Wozniak, cù quale dopu fonda Apple Computer Inc.
1972 - Laureati da Homestead High School in Los Altos.
1972 - S'applica à u Reed College in Portland, induve ellu abbanduneghja dopu solu un semestru.
1974 - Unisce à Atari Inc. cum'è tecnicu.
1975 - Cumincia à participà à e riunioni di u "Club di Computer Homebrew", chì discute l'urdinatori di casa.
1976 - Inseme cù Wozniak, guadagna $ 1750 è custruisce u primu urdinatore persunale dispunibule cummerciale, l'Apple I.
1976 - Fonda Apple Computer cù Steve Wozniak è Ronald Way. Wayne vende a so parte in duie settimane.
1976 - Cù Wozniak, l'Apple I, u primu urdinatore à bordu unicu cù una interfaccia di video è una memoria di lettura (ROM), chì furnisce a carica di prugrammi da una fonte esterna, cumencia à vende per $ 666,66.
1977 - Apple diventa una sucietà cummerciale publicamente, Apple Computer Inc.
1977 - Apple presenta l'Apple II, u primu urdinatore persunale in u mondu.
1978 - Jobs hà u so primu figliolu, a figliola Lisa, cù Chrisann Brennan.
1979 - U sviluppu di Macintosh principia.
1980 - L'Apple III hè introduttu.
1980 - Apple principia à vende i so azzioni. U so prezzu cresce da $ 22 à $ 29 durante u primu ghjornu in u scambiu.
1981 - Jobs hè implicatu in u sviluppu di u Macintosh.
1983 - Assumi John Sculley (in stampa sottu), chì diventa presidente è CEO di Apple.
1983 - Annunzia u primu urdinatore cuntrullatu da un mouse chjamatu Lisa. Tuttavia, hè fallimentu in u mercatu.
1984 - Apple presenta l'oghje leggendariu cummerciale di Macintosh durante a finale di u Super Bowl.
1985 - Riceve a Medaglia Naziunale di Tecnulugia da e mani di u presidente di i Stati Uniti Ronald Reagan.
1985 - Dopu à disaccordi cù Sculley, abbanduneghja Apple, purtendu cinque impiegati cun ellu.
1985 - Funds Next Inc. per sviluppà hardware è software di computer. A cumpagnia hè poi rinominata Next Computer Inc.
1986 - Per menu di 10 milioni di dollari, compra u studiu Pixar da George Lucas, chì hè più tardi rinominatu Pixar Animation Studios.
1989 - Dispone di l'urdinatore NeXT di $ 6, cunnisciutu ancu u Cube, chì hà un monitor in biancu è neru, ma hè flopping in u mercatu.
1989 - Pixar vince l'Oscar per u cortu animatu "Tin Toy".
1991 - Si marita cù Laurene Powell, cù quale hà digià trè figlioli.
1992 - Introduce u sistema operatore NeXTSTEP per i prucessori Intel, chì, però, ùn pò micca cumpete cù i sistemi operativi Windows è IBM.
1993 - Hè chjusu a divisione di hardware à Next, vole fucalizza solu in u software.
1995 - U film d'animazione di Pixar "Toy Story" hè u filmu più altu di l'annu.
1996 - Apple acquista Next Computer per $ 427 milioni in cash, Jobs torna in scena è diventa cunsiglieru di u presidente di Apple Gilbert F. Amelia.
1997 - Dopu à a partenza di Amelia, diventa CEO interim è presidente di Apple Computer Inc. U so salariu hè un dollaru simbolicu.
1997 - Jobs annuncia a cuuperazione cù Microsoft, chì ellu entre principalmente per prublemi finanziarii. Bill Gates ùn solu s'impegna à pubblicà a so suite Microsoft Office per Macintosh in i prossimi cinque anni, ma ancu à investisce 150 milioni di dollari in Apple.
1998 - Apple intruduce u cusì-chiamatu all-in-one computer iMac, chì serà vindutu in milioni. Apple si ricupera dunque finanziariamente, l'azzioni cresce da 400 per centu. iMac vince numerosi premi di design.
1998 - Apple hè prufittu novu, arregistrendu quattru trimestri prufittuali consecutivi.
2000 – A parolla "temporary" sparisce da u titulu di Jobs.
2001 - Apple presenta un novu sistema operatore, Unix OS X.
2001 - Apple presenta l'iPod, un lettore MP3 portable, chì face a so prima entrata in u mercatu di l'elettronica di u cunsumu.
2002 - Cumincia a vende u novu iMac flat all-in-one computer persunale, chì in u stessu annu face a copertina di a rivista Time è vince parechji cuncorsi di design.
2003 - Jobs annuncia l'iTunes Music Store, induve e canzoni è l'album sò venduti.
2003 - Dispone di l'urdinatore persunale PowerMac G64 5-bit.
2004 - Presenta l'iPod Mini, una versione più chjuca di l'iPod originale.
2004 - In u frivaru, interrompe a cullaburazione assai successu di Pixar cù u studiu Walt Disney, à quale Pixar hè finalmente vendutu in u 2006.
In u 2010, u presidente russu Dmitry Medvedev visitò a sede di Apple. Hà ricevutu un iPhone 4 da Steve Jobs cum'è unu di i primi
2004 - Hè diagnosticatu cun cancru pancreatic in Aostu. Hè sottumessu à a cirurgia. Si ricuperà è ripiglià u travagliu in settembre.
2004 - Sottu a dirigenza di Jobs, Apple informa u so più grande ingaghjamentu in una dicada in u quartu trimestre. A reta di magazzini brick-and-mortar è vendita iPod hè particularmente rispunsevuli di questu. L'ingudu di Apple in quellu mumentu hè $ 2,35 miliardi.
2005 - Apple annuncia durante a cunferenza WWDC chì passa da i processori PowerPC da IMB à soluzioni da Intel in i so computer.
2007 - Jobs presenta l'iPhone rivoluzionariu, unu di i primi smartphones senza teclatu, à a Macworld Expo.
2008 - In una busta postale classica, Jobs porta è presenta un altru pruduttu impurtante - u MacBook Air sottile, chì diventerà dopu l'urdinatore portatile più vendutu di Apple.
2008 - À a fine di dicembre, Apple annuncia chì Jobs ùn parlerà micca in Macworld Expo l'annu prossimu, ùn assisterà mancu à l'avvenimentu. E speculazioni abbundanu immediatamente nantu à a so salute. Apple revelarà ancu chì tutta a cumpagnia ùn participerà più à questu avvenimentu in l'anni futuri.
Steve Jobs cù u so successore, Tim Cook
2009 - In principiu di ghjennaghju, Jobs palesa chì a so significativa perdita di pisu hè dovuta à un sbilanciamentu hormonal. Dice chì in quellu mumentu a so cundizione ùn l'impedisce in alcun modu di fà a funzione di direttore esecutivu. Tuttavia, una settimana dopu, annuncia chì a so cundizione di salute hè cambiata è anda in licenza medica finu à ghjugnu. Durante a so assenza, Tim Cook hè incaricatu di l'operazioni di u ghjornu. Apple dice chì Jobs continuarà à esse parte di e decisioni strategiche chjave.
2009 - In u ghjugnu, u Wall Street Journal informa chì Jobs hà subitu un trasplante di fegatu. Un hospitalu in Tennessee dopu cunfirma sta infurmazione.
2009 - Apple cunfirma in ghjugnu chì Jobs torna à u travagliu à a fine di u mese.
2010 - In ghjennaghju, Apple presenta l'iPad, chì diventa subitu assai successu è definisce una nova categuria di i dispositi mobile.
2010 - In u ghjugnu, Jobs presenta u novu iPhone 4, chì rapprisenta u cambiamentu più grande da a prima generazione di u telefuninu Apple.
2011 - In ghjennaghju, Apple annuncia chì Jobs torna in licenza medica. U mutivu o quantu tempu sarà fora ùn hè statu publicatu. Una volta, a speculazione annantu à a salute di Jobs è l'impattu annantu à l'azzioni di Apple è u sviluppu di a cumpagnia hè in crescita.
2011 - In marzu, Jobs torna brevemente da a licenza medica è presenta l'iPad 2 in San Francisco.
2011 – Sempre in licenza medica, in u ghjugnu durante a cunferenza di sviluppatori WWDC in San Francisco, presenta iCloud è iOS 5. Qualchi ghjorni dopu, parla davanti à u cunsigliu municipale di Cupertino, chì presenta i piani di a custruzzione di u novu campus di a cumpagnia.
2011 - En août, il annonce qu'il quitte le poste de CEO et passe le sceptre imaginaire à Tim Cook. U cunsigliu di Apple elegge Jobs cum'è presidente.
2011 – Mori u 5 d’ottobre à l’età di 56 anni.
À a fine, aghjustemu solu un grande video da l'attellu CNN, chì mape ancu e cose più impurtanti in a vita di Steve Jobs:
Steve Jobs era, hè è continuerà à esse una grande persunalità in IT. Ciò chì hà ottenutu in a so vita hè assolutamente incredibile.
I rende tributu à ellu.
PS currettu 1985 da "parte" à "parte"
Pensu chì hè scrittu bè. Aghju capitu ch'ellu si n'andava. O, accademicamente parlante, ùn avia micca scelta, cusì partì.
Iè, per ciò ch'e so, ancu "hè statu licenziatu".
Sapete da sicuru quandu pudete leghje l'autobiografia di Steve Jobs di Walter Isaacson.
Steve, amu a NHL è grazia à nhlgamecenter possu fighjà in diretta via iPhone, iPad è attraversu elli è airplay via Apple TV in a televisione o solu attraversu u visore in l'iMac... avete cambiatu a vita di parechje persone micca solu prufessiunale. , ma personalmente. Un ghjornu ùn aghju mai scurdatu. U mo anniversariu 5.10. sò ancu a to morte. <3 <3 <3
Triste finale... :(((
Nisun cumentu.
:-(
Hà ispiratu parechji, ma u ghjornu chì aghju fattu 20 anni, ci hà lasciatu, chì pietà per tali persone :( Ma u so legatu hè viva.
Tuttu ciò chì aghju fattu è piacè hè fattu cù l'aiutu di u so dispusitivu. Più di 18 anni. Grazie
Grazie à i so prudutti, sò produttivu quant'è à u travagliu oghje, è ùn possu micca imagine cumu travaglià oghje senza un pruduttu Apple, ùn possu micca solu. Steve Tay sarà per sempre, micca solu per via di a manera ch'ellu era, ma ancu perchè hà cambiatu u mondu di l'informatica è hà determinatu a direzzione in quale u sviluppu serà fattu per parechji anni, forse ancu deci anni.